Am fost mereu fermecată de femeile elegante, care știu să se exprime prin ceea ce poartă, care au încredere în ele, care știu că feminitatea lor este cea mai puternică armă pe care o dețin.
Nu cred că există un cod care să ne învețe cum să purtăm o bijuterie, ar trebui să o facem așa cum simțim.
În 2013, când am avut sansa de a face un curs de inițiere în bijuterie la Assamblage – Școala de Bijuterie Contemporană a lui David Sandu, am început să mă gândesc serios că visurile mele pot deveni realitate.
Am terminat facultatea de Filosofie, unde am învățat că fiecare lucru are multe fețe și toate trebuie descoperite. Sunt o optimistă incurabilă, mă încăpățânez să văd frumosul în orice și în oricine: pun pasiune în tot ceea ce fac și mă inspir din tot ceea ce mă înconjoară.
Metalul, focul, pietrele întotdeauna mi s-au părut elemente puternice, greu de stăpânit. Sunt încă fascinată, de câte ori mă așez la bancul de lucru, că reușesc să le îmblânzesc, să le fac să mă ajute să transpun într-o piesă tot ceea ce simt în acel moment.
Îmi place să experimentez ori de câte ori am ocazia: combinația de forme brute, forjate de mână cu detalii subtile mă încântă de fiecare dată. Toate bijuteriile mele sunt realizate în întregime manual și, de obicei, într-o singură piesă specială, nu în serie. Nu sunt perfecte: poartă cu ele loviturile de ciocan, de multe ori pietre brute, smulse din natură, urmele procesului prin care au trecut, niciuna nu seamănă cu cealaltă. Poartă cu ele o parte din mine.
