Propolisul, numit şi „clei de albine” sau „penicilină românească”, e un produs apicol extrem de preţios. Este un amestec de substanţe răşinoase, lipicioase, cu aromă plăcută de răşină şi balsamuri, la care albina adaugă secreţiile glandelor salivare care conţin enzime, ceară şi alţi compuşi biochimici.
Atât culoarea, cât şi aroma şi compoziţia chimică ale propolisului diferă în funcţie de speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime.
Cel mai prețios produs apicol
Efectele tămăduitoare ale propolisului au fost cunoscute încă din cele mai vechi timpuri, fiind benefic în cel puțin 200 de afecțiuni. Datorită componentelor chimice multiple, propolisul este considerat cel mai preţios produs apicol, cu o mare diversitate de acţiuni terapeutice: bactericide, antiseptice, antivirale, antitoxice, antiparazitare, epitelizante, cicatrizante, antiinflamatoare, diuretice, analgezice, antitumorale, anticanceroase, regeneratoare şi stimulatoare ale sistemului imunitar.
Un bactericid excepțional
S-a testat sensibilitatea la propolis a circa 80 de microorganisme, demonstrând că sunt distruse 21 specii de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite şi 30 tipuri de virusuri.
Pentru aceste efecte, propolisul este apreciat ca fiind cel mai puternic medicament antiinfecţios. De remarcat că propolisul îşi păstrează nealterată capacitatea antimicrobiană, spre deosebire de antibioticele de sinteză – faţă de care bacteriile dezvoltă o rezistenţă treptată, ceea ce face necesară introducerea periodică a unor noi produse.
Ajutor în afecțiunile pulmonare
În tratarea bronşitei acute, a astmului infecţios şi abcesului pulmonar se utilizează tinctura de propolis 30 la sută, din care se iau cîte 15-30 picături, de 3 ori/zi, înainte de mese, într-un păhărel cu lapte sau apă călduţă, într-o cură care durează pană la vindecare.
În astmul bronşic sunt deosebit de benefice şedinţele de aerosoli cu tinctură de propolis 15 la sută, diluată cu apă în proporţie de 1:1; zilnic, se fac 2 şedinţe cu o durată de 5 minute, într-o cură de 15-30 de zile.
În gripă, răceală, guturai, traheită şi laringită cronică se utilizează tinctura de propolis 20 la sută, cu acţiune antivirală (20-30 picături diluate într-un păhărel cu apă sau lapte, de 2-3 ori/zi, înainte de mese).
Efecte deosebite se obţin si în tratamentul emfizemului pulmonar, pneumonie, silicoză, tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară.
Reduce colesterolul din sânge
S-au constatat efecte remarcabile și asupra sistemelor capilare, prin reducerea fragilităţii şi refacerea elasticităţii vaselor sanguine periferice.
În cardiopatia ischemică şi angina pectorală, cu aritmii şi insuficienţă cardiacă, se recomandă tinctura de propolis 30 la sută luată intern, de 2-3 ori/zi, cate 10 picături, după mese, timp de 15 zile pe lună.
În tratarea hipertensiunii arteriale şi a aterosclerozei, cu reducerea cantităţii de colesterol rău din sange, este eficientă tinctura de propolis 20 la sută, în alcool de 80°, din care se iau cate 30 picături în puţină apă, în fiecare dimineaţă, pe nemîncate, pană la completa ameliorare a bolii.
Ajută la tratarea ulcerului
La gastrite hiperacide şi ulcere (gastric şi duodenal), se pun 30 picături tinctură de propolis 20 la sută pe o felie de pâine albă şi uscată, care se mestecă bine în gură şi se înghite pe stomacul gol, de 4 ori/zi, având efecte cicatrizante şi de reglare a secreţiei sucurilor acide (de aceea nu se consumă fără pâine).
Efecte favorabile au fost menţionate în enterite, colite acute şi cronice, steatoză hepatică, colecistite cronice, hepatită, ciroze, boli virotice ale stomacului şi în stimularea secreţiei biliare.
Efecte bune în afecţiunile maligne
Tratamentul cu propolis are efecte de blocare a celulelor maligne, măreşte capacitatea sistemului imunitar şi restabileşte echilibrul organic al bolnavilor de cancer. Tratamentul înlătură efectele nefaste ale radioterapiei.
Alte utilizări ale propolisului
Propolisul acţionează favorabil în reumatismul acut, artroze, poliartrite reumatoide şi spondilită anchilozantă.
Propolisul s-a dovedit un bun stimulator al refacerii ţesuturilor afectate de răni vechi, eczeme, abcese, tăieturi, arsuri, acnee, coşuri, degerături, înţepături de insecte, răni provocate de arme de foc precum şi pentru cicatrizarea operaţiilor.
La herpes, furuncule şi ulcere varicoase situate pe gambă se pun, zilnic, comprese cu tinctură de propolis.
La bătături şi negi se aplică, sub formă de pansament, o bucată de propolis topită la foc mic.
În tratarea fisurilor anale şi hemoroizilor se utilizează unguent de propolis, iar în alopecie se fac frecţii zilnice cu tinctură urmate de masaje energice cu unguent de propolis, timp de 10-15 zile.
