Aud afirmații de genul „am văzut că faci multe fotografii alb-negru, dar ce ai, ești în depresie, ești tristă, s-a întâmplat ceva?” Sau „dar de ce nu fotografiezi color, lumea este plină de culori strălucitoare care trebuie arătate!„
NU, nu suntem deprimați, cei care fotografiem alb-negru, doar vedem clar și structurat un cadru.

Un sentiment atemporal cadrului

Fotografia este limbaj, în cadrul acestui limbaj, culoarea și monocromia alb-negru sunt două discursuri diferite. Eliminând limbajul culorii, care distrage atenția, fotograful poate jongla cu formele, cu liniile, cu umbrele lăsate de lumină, cu relațiile dintre toate acestea. Fotografia alb-negru duce atenția privitorului către expresie, emoție, induce o anumită stare, atmosferă, poate aduce fotografiei un aer de eleganță și mister. Datorită faptului că fotografia s-a născut în mediul alb-negru, a lucra alb-negru în ziua de azi conferă un sentiment atemporal cadrului.

Culoarea este uneori greu de stăpânit în fotografie: hainele, temperatura de culoare de la diferite surse de lumină, obiecte colorate aflate în planul doi, distrag atenția de la subiectul principal. A reduce acest cadru la alb-negru va însemna că reduc distragerea atenției de la ceea ce

este important în fotografia mea și pot stabili vizual o relație mai clară între subiectul principal și planul doi.

Accent pe subiectul principal

Monocromia alb-negru ajută la focusarea atenției pe elementele cheie din compoziție. O compoziție bună ține de liniile și formele din cadru, mai puțin de culoare, iar reducerea fotografiei la alb-negru ne va ajuta mereu să compunem strategic cadrul nostru.
Folosirea spațiului negativ în fotografie este mult mai eficient și de evident impact atunci când fotografiem alb-negru. Astfel putem pune accentul cel mai bine pe subiectul principal, imprimăm o stare de liniște privitorului.

Lumina, care este subiect în fotografie, este mult mai ușor de sesizat și exploatat în fotografia alb-negru. Unghiul și direcția din care pică lumina pe subiect își amplifică efectul și starea imprimată fotografiei atunci când lucrăm alb-negru.
În fotografia de portret, alb-negru ne apropie de expresia subiectului, de emoția pe care o trasmite. Dispar imperfecțiunile tenului, iar gama tonală de griuri vor pune în valoare orice tip de piele, orice fizionomie.

P.S. Nu orice fotografie prost executată în color va deveni genială dacă o convertim în alb-negru.

Text și foto: Simona Andrei