Un rezervor nesecat de povești
Enciclopedie ambulantă de folclor, Paul Buța, artistul nostru popular, este cel mai cunoscut creator de măști populare din zona de sud a Moldovei și, deopotrivă, un rezervor nesecat de povești despre trecut, pe care le împărtășește cu bucurie celor care își fac timp să asculte. Măștile sale ne-au reprezentat frumos în toată lumea, de la Smithsonian Folklife Festival până la Carnavalul de la Veneția. Ba au ajuns chiar și în Australia sau în cabinele actorilor din serialul Lucifer, difuzat pe Netflix.
Paul Buța este cel care a creat Vatra cu Dor, gospodăria tradițională de la Sivița, unde copiii mai pot vedea, astăzi, cu ochii lor, cum funcționează un război de țesut, ce e o vârtelniță, cum se pune în mișcare roata olarului dar și cum se țes personaje fioroase din pănuși sau dovleci uscați, boabe de fasole, nuci, câteva batice, niște câlți și multă imaginație.
Ultima expoziție cu ajutorul căreia și-a scos măștile în lume a fost cea din aprilie, de la Shopping City Galați, în care 48 de chipuri hidoase, numai bune să sperie duhurile rele, au spus povestea focurilor purificatoare din apropierea Paștilor, a Joimărițelor – personaje mascate care sancționau lenea în gospodăriile tradiționale – ori a alaiurilor de la înmormântări care veneau să păzească sufletul celui decedat.
La Vatra cu Dor, în atelierul de creație
O lume interesantă, pe care artistul popular o păstrează cu sfințenie, o respectă și o transmite mai departe celor tineri. Căci atunci când nu sunt jucate sau purtate prin lume, măștile lui Buța se odihnesc cuminți la Vatra cu Dor, în atelierul de creație, acolo unde tineri pasionați vin periodic să învețe de la maestru cum se confecționează și, mai ales, cum se îmblânzesc.
“Măștile mele apar din nevoia de personaj. Ele sunt diferite, în funcție de alaiul din care fac parte, însă toate trebuie să fie urâte, în primul rând pentru că fizionomia reflectă caracterul și în al doilea rând, pentru că <<urâtul>> nu poate fi alungat decât de cineva mai urât. O mască e rezultatul unui proces de caricaturizare, este cea la adăpostul căreia, în trecut, se spuneau marile adevăruri, în colectivitate. Căci te puteai supăra pe mască, nu și pe cel care se afla în spatele ei!”, explică Paul Buța.
Povești frumoase despre obiceiuri străvechi
În cei fix 30 de ani de când a descoperit pasiunea pentru aceste personaje hâde, dar utile, peste 2000 de măști au ieșit din mâinile lui Paul Buța. Multe dintre ele se află acum în colecții particulare din țară și străinătate. Iar artistul popular nu se oprește aici: își dorește să reia participările la târguri și festivaluri de folclor de la noi dar și de pe alte meleaguri (oprite de pandemie). Și își mai dorește să continue să spună tinerilor povești frumoase despre obiceiuri străvechi.
“Avem nevoie să reîncepem să simțim. Iar acest lucru se poate face doar prin apelul la datini cu rost. De la Însurorit – un ritual de socializare care avea loc la o săptămână de la începutul postului, trecând prin Lăzărel – obicei care se practica de Florii și ajungând la vizita tradițională din a doua zi de Paște, pe care finii o făceau nașilor – toate acestea ne arată că Sărbătoarea nu este despre ce punem pe masă, ci despre trăirea într-un timp sacru, despre familie, comuniune și grija pentru suflet. Iar tinerii sunt dornici să învețe, filonul există, trebuie doar cultivat, redescoperit. Obiceiurile sunt cele care ne unesc, care ne păstrează firea”, spune artistul popular gălățean.
Paul Buţa s-a născut în judeţul Vaslui, în satul numit Rai. A absolvit Academia de Artă din Chişinău, Facultatea de Artă Dramatică. S-a mutat la Galaţi, unde şi-a creat propriul său colţ de rai, în localitatea Şiviţa, la Vatra cu Dor. Aici, artistul crează măști populare și, ajutat de familie, încearcă să transmită tinerei generații dragostea pentru folclorul autentic.
