Foto: Țuțu Ionatan

Cristian Ciocan, Hammer cum îl alintă presa, al 13 nume în clasamentul mondial al boxului profesionist, este zilele acestea acasă, la Galați. A venit să-și încarce bateriile, după un antrenament susținut de o lună, în Las Vegas, SUA, unde a boxat alături de un coleg, pregătindu-se pentru meciul pe care vrea să-l susțină în noiembrie și pe care dorește să-l câștige.
Nu a venit să se odihnească, ci este tot într-un fel de cantonament, pentru că în august va urma un alt meci de pregătire și pentru că sportivul de performanță e un soldat disciplinat: victoria se vede în pașii pe care îi face până în ring.
“Aștept cu nerăbdare meciul din noiembrie și sper să obțin o victorie. Deocamdată nu știu cu cine va fi, avem mai multe nume. Nu am mai boxat oficial de la meciul din martie, cu Luis Ortiz. Aș vrea să fac acasă un meci mare, dar sunt puțini interesați de organizarea unei gale sportive în România”, spune Ciocan.
În plan personal, Cristian se bucură de Filip, băiatul lui, care a împlinit trei ani. “Mi-e tot mai greu să plec de acasă, pentru că Filip a crescut acum, înțelege și suferă când nu mă vede. Aștept să văd către ce sport vrea să se îndrepte, sper să nu aleagă boxul. Oricum, un sport va face, pentru că mișcarea aduce disciplină și rigoare. Deocamdată îl las să se bucure de copilărie cât mai mult. El și familia îmi dau putere și mă sprijină în tot ceea ce fac”, explică Ciocan.

“Sunt un produs al Galațiului și al Universității”

Atunci când nu se antrenează – chiar și de trei ori pe zi – Cristian își continuă studiile: a absolvit Facultatea de Educație Fizică și Sport și a terminat Masteratul de Management Sportiv, la Universitatea “Dunărea de Jos” din Galați.
“Mulțumesc profesorilor de acolo, pentru sprijin, mulțumesc primului meu antrenor, Felix Păun, același care l-a descoperit și pe Lucian Bute. Datorez Galațiului totul și, când va veni momentul, mă voi întoarce acasă ca antrenor și manager sportiv și voi încerca să dau din experiența mea generației tinere”, spune Ciocan.
Care admite că, deși locuiește jumătate de an în Germania, nicăieri nu e ca acasă.
“Pechea e locul unde mă regăsesc, unde mă văd cu ai mei. Sunt mândru că sunt gălățean, pechenii mi-au fost întotdeauna alături, la Pechea am pus pentru prima dată mănușile în mână și nu voi uita asta.

În străinătate ești ca o piesă la mașină: oamenii te iubesc atât timp cât ești în top. Dacă nu mai obții performanță, ești înlocuit.

Mă bucur că am ales trenul acesta, șansa a fost dublată de multă muncă: am pierdut copilărie, am pierdut tot. Dar nu regret și îmi doresc doar ca cei tineri să fie sprijiniți să se îndrepte spre sport iar autoritățile să facă mai mult pentru sportivii de performanță”, conchide Cristian.

Foto: Klaus Frevert

“Boxul m-a educat!”

Dacă nu ar fi fost boxul, probabil că Ciocan ar fi fost alături de frații lui, în Irlanda. Dar a avut acest talent, pe care îl recunoaște și căruia îi este recunoscător.

“Boxul m-a educat, m-a făcut să fiu stăpân pe mine, m-a făcut să fiu ceea ce sunt. Sportul de performanță educă! E ca o armată pe care o faci zi de zi cu tine și care îți aduce stăpânire de sine și control. Sunt și momente când vrei să renunți, dar trebuie să lupți să-ți găsești drumul. Dincolo de sport, eu mai am ceea ce mi-au dat părinții și bunicii, o educație românească frumoasă. Și mă bucur că fiul meu Filip vine la bunici și se hrănește cu lucrurile astea. Pentru că, mă credeți sau nu, România este singura țară în care suntem chiar liberi cu adevărat. Și nu trebuie să uităm asta!”

Care e relația lui Ciocan cu celălalt pechean celebru, Lucian Bute? “O relație normală. Ne-am găsit la Vegas. El se pregătește, chiar dacă nu mai boxează. Când ne găsim, povestim despre acasă, despre copii. Facem ceea ce am învățat, și mi se pare normal”, explică Hammer.

Gălățeanul Cristian Ciocan, 32 de ani, a obţinut, la finalul lui 2018, centura de Campion European WBO, iar în martie a luptat prima dată în SUA. Românul are în palmares 24 de victorii, din care 14 prin KO şi 6 înfrângeri la profesionişti.