Breaking news:

Locul proteinelor în meniu

S-a constatat că naturiştii au nevoie de mult mai puţine proteine decât cei ce mănâncă tradiţional, deoarece 2/3 din proteine devin, prin fierbere, nedigerabile sau sunt distruse coagulându-se.

Carnea, de exemplu conţine 25% proteine dar, după fierbere, doar 9% mai sunt utilizabile. Ovăzul crud, cu 15% proteine, ne oferă deci mai multe proteine decât carnea fiartă. În afară de proteine, carnea fiartă nu are altă valoare nutritivă, pe când ovăzul şi sâmburii uleioşi – oleaginoasele (alune, nuci, seminţe de floarea soarelui, etc) cu 25% proteine, sunt alimente complete, care pot asigură o hrană echilibrată şi complet sănătoasă. Dintre toate soiurile de cereale, ovăzul, cu 15%, proteine este cel mai bogat.

Alţi furnizori de proteine mai bogaţi decât carnea fiartă sunt:

  • drojdia de bere, chia, amarant, quinoa, soia, năutul, arahidele crude, seminţele uleioase, nucile, ouăle crude, embrionii de cereale, laptele crud, laptele bătut, brânză de vaci şi animalele marine. Soia poate fi optimizată nutritiv prin metoda germinării, sau prin combinarea ei cu alte ingrediente, în salate sau alte feluri de
    preparate prelucrate la rece.

Minimul proteic vital este de 0,5g proteine/kg corp, corespunzând la 5,6 g azot sau 35g proteine/zi. Raţia proteică zilnică necesară unei vieţi active şi/sau organismelor în creştere/refacere este de aprox l-1,5g/kg corp/zi sau aprox 15-20% din raţia calorică.

Cele mai bogate alimente în proteine sunt:

  • drojdia de bere – 46g/I00g produs
  • soia – 40g/100g produs
  • fasolea boabe,lintea-26g/100g produs
  • grâul încolțit-26g/î00g produs
  • casul -25g/100g produs
  • fasolea alba- 23g/100g produs
  • Cereale integrale conţin 12 g de proteine/100 produs
  • Mazărea 9 g /100 g produs
  • Seminţele de dovleac -8 g /100 g produs
  • Migdalele 8 g /100 g produs
  • Algele 6,2 g /100 g produs
  • Seminţele de cânepă 6 g /100 g produs
  • Quinoa 5 g /100 g produs
  • Avocado 4 g /100 g produs

Proteinele şi sănătatea

Rolul proteinei în organism este deosebit de important, deoarece ea intră în construcţia celulară a ţesuturilor, precum şi în plasma sanguină şi în limfa, iar proporţia variază cu locul unde se găseşte şi cu nevoia de ea. Proteină este elementul de construcţie şi de reparaţie absolut necesar corpului şi, ştiind că zilnic corpul omului îşi uzează din ţesuturi, înţelegem că are nevoie de o substanţa reparatoare şi aceasta este proteina prin aminoacizii ei.
Proteină este neapărat necesară la crearea ţesuturilor, la formarea lor, cum este cazul în timpul sarcinii şi apoi în timpul creşterii.

În primul rând proteinele au un rol plastic fiind componentul principal al protoplasmei celulare. Ele participa la formarea, reînnoirea şi repararea uzurii acestui substrat material al vieţii.

Proteinele reprezintă 16-19% din greutatea unui adult şi 75-78% din substanţa uscată şi delipidata a corpului. Deci o persoană cu o greutate de 65 de kg va avea un necesar de aprox 65g proteine zilnic.

O cantitate insuficienţă de proteine poate conduce la următoarele stări:
– creştere pipernicită
– boli nervoase funcţionale
– afectarea rezistenţei şi a tonusului
– scăderea capacităţii de reproducere
– îmbătrânirea timpurie.

Excesul de proteine atrage după sine o mulţime de boli datorate uzării ficatului şi a rinichiului, care nemaiputând să-şi îndeplinească funcţia de transformare a albuminei şi de filtrare a elementelor dăunătoare, lasa să pătrundă în curentul sanguin şi chiar în ţesuturi, albumine sub o formă dăunătoare organismului.

Este ştiut că o creştere a proteinelor alimentare poate conduce la formarea de pietre la rinichi, la uremie, guta, arteroscleroza Aceste fenomene, asociate cu deshidratarea, accentuează riscul leziunilor vasculare la rinichi, la arterele coronare, la arterele membrelor inferioare. Am putea spune că jumătate din boli ar putea fi evitate dacă am acorda atenţie consumului proteinelor, atât din punct de vedere al calităţii cât şi al cantităţii.

S-a spus, în mod fals, că proteinele consumate în timpul activităţii de fiecare zi sunt cele din carnea animalelor pe care le mâncăm. Adevărul este că organismul uman are capacitatea să recicleze toate proteinele sale şi nu cere proteine suplimentare decât în timpul creşterii (copilăria şi adolescenta) şi-n caz de accidente. În fond atât excesul, cât şi deficitul de proteine de proteine este periculos.

Alături de glucide şi lipide, ele furnizează şi energie pentru organism, dar asigura în primul rând refacerea ţesuturilor uzate/prejudiciate/accidentate. Intră în structură tuturor celulelor, şi ajută la creşterea şi refacerea celulelor. Unii hormoni conţin proteine, aceştia având rol în reglarea activităţii organismului.
Participă la formarea anticorpilor, ajutând la debarasarea de toxine şi microbi.

PROTEINE g/100g
Faină de pește 64%.
Piftie 43%.
Icre de manciuria 35%.
Brânza de burduf,seminţe de dovleac 28%.
Lapte praf,icre de ştiucă 27%.
Swaiter, caviar 26%.
Linte boabe, arahide,icre de crap 25%.
Măsline 24%.
Fasolea albă, tobă 23%.
Viţel slab, vânat 22%.
Mazăre boabe uscată,carne de cal 21%.
Brânză topită grasă,carne de vacă, viţel,porc slab, oaie, curcă, ficat 20%.
Crap, nuci 19%.
Urdă, şuncă presată,miel, halva 18%.
Telemea de oaie, vaca,calcan, heringi 17%.
Limba 16%.
Pateu de ficat 15%.
Ou integral 14%.
Seminţe floarea soarelui 14%.
Brânză grasă de vacă,albuş de ou, fulgi de ovăz 13%.
Griș 11%.
Pâine neagră,faină integrală, creier, castane 10%.
Pâine graham, mălai, arpacaş 9%.
Pâine intermediară,mazăre verde 8%.
Pâine albă, orez, ciocolată 7%.
Ciuperci 5%.
Lapte de vacă, iaurt, spanac 3,5%
Smântână, lobodă 3%.
Fasole verde, praz, hrean, cartofi, conopidă, struguri 2%.
Castraveţi, vinete, sfecla 1,3%.
Ardei gras, ceapă verde, morcovi, roşii păstârnac, cireşe 1%.
Dovlecei, caise, citrice 0,9%.
Căpşuni, cantalupi, unt 0,8%.
Ananas, pere, prune, miere 0,4%.
Ulei, grăsimi, zahăr 0%.

Natur House este lider mondial în nutriție și dietetică, cu peste 2000 de centre prezente în 40 de tări. Centrul oferă celor interesați consiliere din partea unui specialist în nutriție, care în funcție de obiceiurile alimentare, de stilul de viață, de afecțiunile fiecăruia îi va recomanda o dietă de reeducare alimentară și produse exclusive marca Natur House.

Toate consultațiile sunt gratuite.
Programările se fac la numerele de telefon 0751.339.206 sau 0786.925.747.

Ți-a plăcut acest articol?

votează!

0 / 5. voturi: 0

ai citit?

G Danube Boutique Hotel din Brăila: Priveliște la Dunăre și confort premium!

Indiferent unde ne poartă drumurile, există câteva lucruri esențiale...

Divani & Sofa’ a deschis la Galați un showroom de 440 de mp

Divani & Sofa’, un nume important pe piața mobilierului...

Stil și confort pentru vacanța ta! Shopping la Brăila Mall

După zile întregi, poate chiar săptămâni de planificare pentru...

Nou la Brăila Mall: MoneyGold – servicii variate, soluții rapide și eficiente!

O nouă experiență de cumpărături, un nou punct de...